Pana unde poate merge monitorizarea angajatilor. Care este limita dupa care se transforma in spionaj

monitorizarea angajatilorZilele trecute, o stire potrivit careia Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) a dat dreptate unui roman care si-a reclamat angajatorul pentru incalcarea secretului corespondentei a fost preluata de toata presa din Europa.

Inginerul roman a fost concediat in 2007 pentru ca a discutat cu logodnica si fratele sau pe Messenger, in timpul programului de lucru, de pe calculatorul de serviciu. In prima instanta, CEDO daduse dreptate companiei, considerand ca angajatorii au dreptul sa monitorizeze mesajele online ale angajatilor lor, trimise in timpul programului.

In decizia de acum, judecatorii Marii Camere a CEDO au considerat ca instantele din Romania care au judecat cazul nu au protejat dreptul la viata privata al angajatului, pentru ca nu au luat in calcul faptul ca acesta nu a fost informat ca este monitorizat si ca i se pot citi mesajele.

CEDO argumenteaza ca aceasta decizie nu inseamna ca angajatorii nu pot monitoriza angajatii si nu ii pot concedia daca folosesc internetul si calculatorul de serviciu in interese personale si in timpul programului de lucru. Angajatorii trebuie sa anunte insa in prealabil acest lucru si trebuie sa garanteze protectia impotriva abuzurilor.

In aceste conditii, orice angajator isi poate pune intrebarea: pana unde poate merge monitorizarea angajatilor si cand devine abuziva si se transforma in spionaj ilegal?

Pontajul zilnic, obligatoriu

Pe de-o parte, niciunuia dintre noi nu ii place sa fie controlat si sa i se urmareasca orice miscare. Pe de alta parte, angajatorii trebuie sa stie ce se petrece in companiile lor, mai ales, in cele mari cu sute de angajati, greu de monitorizat.

Atunci cand ne gandim la monitorizare, putem vorbi despre pontarea timpului pe care angajatii il petrec la munca, despre verificarea orei la care acestia vin si pleaca de la serviciu, despre citirea mailurilor si ascultarea convorbirilor de pe telefonul de serviciu sau despre supravegherea video si, in cazuri specifice, chiar despre amprentare. Asadar, care dintre aceste metode sunt legale si care nu si pana unde poate merge un angajator in urmarirea angajatilor?

Intocmirea fiselor zilnice de pontaj cu orele pe care angajatii le petrec la munca nu numai ca nu este o activitate ilegala, dar tocmai a devenit obligatorie prin Codul Muncii. Dar chiar si inainte sa fie obligatorie, multe dintre companiile mari foloseau un soft de pontaj pentru monitorizarea timpului in care angajatii sunt la munca. Un astfel de instrument ajuta angajatorii sa identifice problemele din companie si sa ia masuri in consecinta, pentru ca angajatii sa fie mai productivi si sa-si creasca eficienta.

Monitorizare numai cu stiinta angajatilor

Unele companii merg mai departe si controleaza si corespondenta electronica, precum si convorbirile telefonice ale angajatilor, realizate pe telefoanele de serviciu. Dupa cum am vazut mai sus in decizia CEDO, verificarea activitatii angajatilor pe computerele si telefoanele de serviciu este permisa, dar numai daca acestia sunt instiintati si exista regulamente interne care prevad acest lucru. Altfel, monitorizarea fara stiinta angajatului este considerata intruziune in viata privata si violarea corespondentei. Astfel de reglementari exista atat in Europa, cat si in SUA si Canada.

De asemenea, unii angajatori monteaza diverse programe si filtre in computerele salariatilor pentru a le monitoriza activitatea in timpul programului de lucru. De asemenea, le urmaresc activitatea pe retelele sociale din timpul serviciului, de pe computerele de serviciu. Astfel de cazuri sunt destul de riscante atat pentru angajator, cat si pentru angajat.

In principiu, tot ce face un angajat in timpul programului, cu tehnologia angajatorului poate fi monitorizat. Exista situatii particulare in care instantele stabilesc ca in astfel de cazuri se incalca dreptul la viata privata. De aceea, este important ca toti angajatii sa fie informati ca sunt monitorizati, fie prin introducerea unor prevederi in contractul de munca, fie prin montarea unor alerte in computere, care sa informeze angajatii de fiecare data cand deschid calculatorul.

Monitorizarea video si amprentarea

Exista angajatori care monteaza camere video in birouri sau care isi amprenteaza angajatii. Acestea sunt situatii particulare, care sunt reglemenate separat si care tin de particularitatile fiecarui domeniu de activitate.

Potrivit legilor in vigoare in prezent, angajatorul nu are dreptul sa-si supravegheze angajatii in biroul in care lucreaza. Daca activitatea se desfasoara insa in spatii deschise, in care lucreaza zeci de angajati, in hale industriale sau in supermarketuri, angajatorii pot monta camere de supraveghere, din motive de securitate. Acestea trebuie sa fie insa la vedere, iar angajatii trebuie sa stie de existenta lor.

In ceea ce priveste amprentarea, aceasta se practica in anumite domenii de activitate, care tin de aparare sau securitate nationala, iar in astfel de cazuri exista regulamente specifice care se aplica.

Asadar, ceea ce trebuie sa stie angajatii este ca sunt monitorizati intr-un fel sau altul, mai ales in companiile mari si medii. Fie ca vorbim despre un simplu software de pontaj, fie despre ascultarea telefonului sau monitorizarea mailurilor si a conversatiilor electronice, angajatorii au dreptul legal de a  face toate aceste lucruri, dar numai dupa ce isi anunta angajatii. Exista si situatii in care pot aparea abuzuri, insa acestea vor fi rezolvate in instanta.

Comments

comments

Ultimele noutati
Cele mai citite articole
Web Statistics