De ce stau angajatii peste program: au prea multe sarcini sau sunt ineficienti? Cate ore suplimentare stau romanii la birou si ce fac in acest timp

Munca peste program nu mai este demult o exceptie de la regula si a devenit, din pacate, in multe companii si in majoritatea tarilor dezvoltate insasi regula. Iar despre cauzele care au generat aceasta situatie, parerile sunt impartite.

In ultimii ani, situatia timpului petrecut la munca in afara orelor de program a devenit o problema mult mai complexa, cu repercusiuni atat asupra angajatilor, cat si asupra angajatorilor, iar majoritatea organizatiilor incearca sa gaseasca solutii valide pentru a diminua cat mai mult acest trend.

Overload – dorinta de afirmare sau ineficienta?

In mod cert, volumul de munca este foarte mare si, de cele mai multe ori, cele opt ore legale nu sunt suficiente pentru a rezolva toate task-urile pe care angajatii le au de indeplinit in fiecare zi. In majoritatea cazurilor, orele suplimentare sunt folosite de angajati pentru lucruri “marunte” de care nu au timp pe parcursul zilei din cauza programului intens – cum ar fi citirea mailurilor sau finalizarea unui proiect ramas restant -, dar care pot tine angajatul la serviciu inca doua ore in plus pe zi.

Specialistii in resurse umane spun ca atunci cand nu este vorba de un volum mare de munca vorbim despre o anumita cultura care se dezvolta, in special, in multinationale, si care favorizeaza munca peste program din varii motive: fie angajatii vor sa-si impresioneze sefii, fie vor sa demonstreze colegilor ca sunt mai buni, fie vaneaza o promovare. In acest context, in opinia angajatilor, cine rezista mai mult la birou automat lucreaza mai mult si merita recunostinta sefului.

Situatie care, de multe ori, se intoarce impotriva lor. Multi manageri considera ca cei care nu isi termina treaba la timp si au nevoie de ore suplimentare nu sunt eficienti, nu stiu sa prioritizeze si nu au o gandire analitica. De aceea, de multe ori, cei care stau mai mult peste program este posibil sa fie in coada listei cu promovari a sefului.

Tara in care se moare de prea multa munca

Si mai exista o a treia situatie, una aparte, care se regaseste in cultura japoneza si care deja reprezinta o problema pe care autoritatile vor sa o rezolve prin lege, mergand pana la a le oferi bani angajatilor ca sa plece acasa de la serviciu. In Japonia, angajatii mor de prea multa munca. La propriu. Si pentru ca fenomenul este unul frecvent, japonezii au inventat si un cuvant pentru a denumi moartea de la prea multa munca – Karoshi. Mii de oameni au murit in ultimii ani de Karoshi, cele mai multe decese fiind cauzate de atacuri de cord si cerebrale, situatie care a alertat autoritatile de la Tokyo.

Japonezii muncesc peste 100 de ore suplimentare pe luna. Adica stau inca 3-5 ore peste programul zilnic de 8 ore, plus in weekenduri. In consecinta, Guvernul japonez vrea sa plafoneze (si nu sa elimine definitiv) numarul de ore suplimentare la un anumit numar si vrea sa scurteze ziua de vineri, de la 8 la 6 ore. O companie a facut chiar un experiment si a propus o suma de bani celor care plecau mai devreme de la munca. Rezultatul nu a fost cel asteptat – nimeni nu a primit banii, pentru ca nimeni nu voia sa se ridice de pe scaun inaintea colegilor.

Specialistii sustin insa ca oricate masuri ar lua Guvernul, situatia s-ar putea sa nu se schimbe radical. Pentru ca lucrul pana la epuizare tine de cultura japoneza a muncii, majoritatea angajatilor depasind cu mult orele de program pentru a termina tot ceea ce au de facut si rareori lasa ceva nefacut pentru a doua zi.

Doi din trei romani lucreaza peste program

In afara acestei situatii speciale, munca peste program este o problema frecventa si in restul lumii, iar Romania nu face exceptie. Un studiu dat publicitatii de Epson Europe releva faptul ca 65% dintre angajatii romani stau peste program, acestia lucrand, in medie, peste 6 ore suplimentare pe saptamana.

Necesitatea timpului petrecut suplimentar la birou are la baza, pe de o parte, presiunea sarcinilor cotidiene si, pe de alta parte, activitatea optionala suplimentara. Astfel, aproape 40% dintre respondenti au spus ca pur si simplu cele 8 ore legale nu le sunt de ajuns pentru a finaliza sarcinile zilnice, in timp ce 42% sustin ca activitatile suplimentare care intervin pe parcursul unei zile – cum ar fi: intalnirile, sedintele, video-conferintele – ii deturneaza de la activitatea principala, pe care trebuie sa o termine la finalul programului.

Cercetarea mai releva si faptul ca mai mult de o treime (37%) dintre angajati prefera sa discute si sa socializeze la locul de munca, ceea ce genereaza orele lucrate peste program pentru finalizarea sarcinilor.

Spune stop muncii peste program!

Dupa un calcul simplu, cei mai multi ar spune ca munca suplimentara aduce si mai multi bani companiei. Nimic mai fals! Se stie ca resursa umana este cea mai importanta resursa pe care o detine o companie. Si cu cat aceasta resursa este mai uzata, cu atat randamentul scade si, in consecinta, si productivitatea muncii.

Programul de munca de 8 ore pe zi, repausul din weekend si cele 20-30 de zile de concediu de odihna pe an, existente in legislatia muncii din majoritatea tarilor dezvoltate, au fost stabilite dupa cercetari si ample analize legate de efectele suprasolicitarii fizice si psihice asupra corpului si creierului uman. Iar cea mai buna varianta atat pentru angajat, cat si pentru angajator, s-a dovedit aceasta formula. Orice excese pe termen lung duc la diminuarea capacitatii de munca, imbolnaviri grave sau, dupa cum am aratat mai sus, la deces.

Despre efectul de bumerang al muncii peste program am scris AICI.

Iar despre efectele dezastruoase pe care munca haotica le are asupra creierului, dar si despre metodele prin care ne putem deconecta, puteti citi AICI.

Comments

comments

Ultimele noutati
Cele mai citite articole
Web Statistics